Tratamentul diabetului zaharat de tip 2 urmărește controlul glicemiei și reducerea riscului de complicații, fiind ghidat de factori individuali precum comorbidități și riscuri asociate. În paralel cu modificările stilului de viață și educația pacientului, farmacoterapia trebuie inițiată fără întârziere la diagnostic, dacă nu există contraindicații.
Metforminul este prima opțiune de tratament datorită eficacității si siguranței având efecte favorabile asupra HbA1C, complicațiilor microvasculare și mortalității cardiovasculare. La pacienții cu risc crescut de boală cardiovasculară, insuficiență cardiacă sau boală renală cronică, terapia trebuie să includă agenți cu beneficii dovedite, precum inhibitorii SGLT2 și agonștii GLP-1, datorită efectelor cardioprotectoare și renoprotectoare.
Pentru pacienții fără aceste comorbidități, alegerea terapiei este orientată către controlul greutății și al riscurilor metabolice (inclusiv MASLD și MASH). În cazurile de hiperglicemie severă sau când monoterapia nu este suficientă, se recomandă terapie combinată, fie cu metformin și alte clase, fie cu inițiere directă a combinațiilor la pacienții cu valori ai HbA1C mult peste țintă.
GLP-1 RA și terapiile duale GIP/GLP-1 aduc beneficii suplimentare privind greutatea, profilul cardiovascular și riscul de hipoglicemie, fiind preferate în intensificarea tratamentului față de insulină bazală.
Atunci cand controlul glicemic nu mai poate fi realizat, insulina bazală este tratamentul insulinic inițial preferat, adăugat la terapia orală. Doza pornește de la 0,1–0,2 U/kg/zi și se ajustează treptat pentru a controla glicemia a jeun, prin reducerea producției hepatice de glucoză. Analogii de durată lungă (glargin, degludec) prezintă un risc mai scăzut de hipoglicemie. Supradozarea insulinei bazale trebuie evitată, deoarece maschează nevoia de insulină prandială. Dacă HbA1c rămâne peste țintă, se adaugă GLP-1 RA sau insulină prandială, inițial la masa principală, cu posibilitatea de intensificare.
Alegerea, modificarea sau deintensificarea terapiei trebuie să fie continuu adaptată eficienței, toleranței și obiectivelor individualizate.
Pharmacologic Approaches to Glycemic Treatment: Standards of Care in Diabetes—2025 Diabetes Care 2025;48(Suppl. 1):S181–S206 | https://doi.org/10.2337/dc25-S009
