Sarcina cu diabet

Sarcina asociată cu diabetul zaharat (DZ) este considerată o sarcină cu risc crescut, în special din punct de vedere fetal. Deși tratamentele moderne, tehnologia de monitorizare continuă a glucozei și educația medicală au îmbunătățit semnificativ controlul glicemiei, această asociere necesită o atenție specială și o urmărire atentă de către echipa medicală.

Tipuri de diabet în sarcină

Diabetul poate apărea în sarcină în două situații diferite:

1. Diabet preexistent sarcinii (pre-gestațional) – atunci când persoana este deja diagnosticată cu diabet zaharat tip 1 sau tip 2 anterior sarcinii.
   În acest caz, controlul glicemic optim înainte și în timpul sarcinii este esențial pentru a reduce riscurile atât pentru mamă, cât și pentru copil.
2. Hiperglicemie apărută în timpul sarcinii – când valorile glicemiei cresc după instalarea sarcinii. Aceasta se împarte în:
   • Diabet diagnosticat în sarcină (tip 1 sau tip 2), dacă este depistat în primele luni de sarcină și îndeplinește criteriile pentru diabet clinic manifest;
   • Diabet gestațional (GDM) – hiperglicemie apărută și diagnosticată după săptămâna 24 de sarcină la persoane care nu aveau diagnostic de diabet anterior. Diagnosticul se stabilește prin testul de toleranță la glucoză orală (TTGO) efectuat între săptămânile 24-28 de sarcină.

De ce este importantă depistarea precoce?

Numărul cazurilor de diabet în sarcină este în continuă creștere, atât din cauza numărului tot mai mare de persoane cu obezitate, cât și a celor cu diabet zaharat tip 2 aflate la vârstă fertilă. Hiperglicemia în sarcină poate afecta atât mama, cât și fătul. 

Riscurile includ:

• pentru mamă: preeclampsie (tensiune arterială crescută în sarcină), naștere prematură, complicații legate de diabetul preexistent;
• pentru făt: avort spontan, malformații congenitale (în special când glicemia este crescută în primul trimestru), moarte fetală intrauterină, macrosomie (greutate mare la naștere), hipoglicemie neonatală.

După naștere, expunerea copilului la hiperglicemie în viața intrauterină crește riscul de:

• obezitate;
• hipertensiune arterială;
• și diabet zaharat tip 2 la vârsta adultă.

Cum se stabilește diagnosticul

Diagnosticul se face prin teste de sânge efectuate în timpul sarcinii, conform ghidurilor internaționale:

• măsurarea glicemiei à jeun (dimineața pe nemâncate),
• testul de toleranță la glucoză orală (TTGO cu 75 g),
• și, în unele cazuri, determinarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c).

Testarea precoce (înainte de 15 săptămâni de sarcină) este recomandată persoanelor cu factori de risc, precum: obezitatea, istoric de GDM, rude de gradul I cu diabet, sindromul ovarelor polichistice.
Între săptămânile 24–28 de sarcină, se recomandă testarea tuturor femeilor care nu au fost anterior diagnosticate.

Obiectivele glicemice în sarcină

Pentru un control cât mai bun, se recomandă monitorizarea regulată a glicemiei:

• Glicemie bazală (à jeun): <95 mg/dL (<5,3 mmol/L)
• La 1 oră după masă: <140 mg/dL (<7,8 mmol/L)
• La 2 ore după masă: <120 mg/dL (<6,7 mmol/L)

Monitorizarea se face cu glucometrul. Ideal este ca fiecare persoană să poată fi monitorizată și printr-un sistem de monitorizare continuă a glucozei (CGM), care oferă informații detaliate despre variațiile glicemiei pe parcursul zilei și al nopții.

Alimentația și stilul de viață în timpul sarcinii

O alimentație echilibrată reprezintă baza tratamentului. În cazul diabetului gestațional, modificarea dietei poate fi suficientă pentru menținerea valorilor glicemiei în limite normale, însă uneori poate fi nevoie și de insulină.
Recomandări generale:

• dietă cu 175 g carbohidrați (glucide) de calitate pe zi, repartizați în 3 mese principale și 1-2 gustări;
• mese regulate, bazate pe legume, proteine slabe (pește, carne albă, ouă, lactate degresate);
• cereale integrale și fructe (de preferat proaspete) în cantități moderate;
• grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, nuci);
• evitarea alimentelor ultraprocesate și a băuturilor zaharoase este esențială.

O dietă personalizată, stabilită de echipa formată din medic diabetolog și nutriționist dietetician este esențială.

Activitatea fizică moderată (plimbări, gimnastică prenatală, înot) este permisă și benefică, cu aprobarea medicului curant.
Telemedicina și consultațiile fizice periodice facilitează urmărirea atentă a sarcinii și adaptarea tratamentului.

Tratamentul diabetului în sarcină

• Insulina reprezintă terapia de elecție în sarcină, atât pentru persoanele cu diabet zaharat tip 1, cât și pentru cele cu diabet zaharat tip 2, precum și pentru cele cu diabet gestațional, atunci când regimul igieno-dietetic nu este suficient pentru menținerea controlului glicemic. 
•  Este sigură pentru făt și permite un control precis al glicemiei.
•  Administrarea se poate realiza prin injecții multiple zilnice sau prin pompe de insulină, în special la pacientele cu DZ tip 1, sub monitorizarea atentă a echipei medicale.

După naștere (perioada postpartum)

După naștere, rezistența la insulină scade rapid, odată cu eliminarea placentei.
În primele zile postpartum, necesarul de insulină este în medie cu aproximativ 30–35% mai mic decât în timpul sarcinii.

Persoanele care alăptează trebuie să acorde atenție prevenirii hipoglicemiei, mai ales dacă mesele sunt neregulate.
Majoritatea persoanelor cu diabet gestațional nu mai necesită tratament după naștere, dar monitorizarea este obligatorie.

Testarea după naștere

Între săptămânile 4-12 postpartum este necesară repetarea TTGO cu 75 g glucoză. 

Dacă valorile la TTGO sunt:

• ≥126 mg/dL la jeun sau
• ≥200 mg/dL la 2 ore,

se confirmă diagnosticul de diabet.
Dacă doar una dintre valori este crescută, testul trebuie repetat pentru confirmare.

Urmărirea pe termen lung

Chiar dacă rezultatele postpartum sunt normale, persoanele cu istoric de GDM trebuie testate la fiecare 1–3 ani.
Riscul de a dezvolta diabet zaharat tip 2 este semnificativ:

• 20% la 10 ani,
• 30% la 20 ani,
• 40% la 30 ani,
• 50% la 40 ani,
• până la 60% la 50 ani.

Riscul este mai mare dacă au existat două sau mai multe sarcini cu GDM.

În concluzie, cu sprijinul echipei medicale, o alimentație echilibrată, o monitorizare atentă și, atunci când este necesar, tratamentul adecvat, majoritatea persoanelor cu diabet pot avea o sarcină normală și un copil sănătos. 

Bibliografie

•  American Diabetes Association Professional Practice Committee. Standards of Care in Diabetes—2025: Section 15. Management of Diabetes in Pregnancy. Diabetes Care. 2025;48(Supplement_1):S306-S322. 

• Timar R, Roman G, Moța M (coord.). Ghid de management al diabetului zaharat. Capitolul 16: Diabetul zaharat și sarcina. București; 2021.